Inspectoratul Școlar Județean Mureș se încurcă în calcule în privința discriminării religioase

În incinta Colegiul Economic „Transilvania” de pe str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureș, care de curând a trecut printr-un protest al elevilor în urma căruia directoarea și-a depus demisia, se află un laborator de religie. În această sală, pereții sunt pictați cu icoane și simboluri ale cultului ortodox încălcând Legea 489/2006 art. 9, alin. 1 și 2 – privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și Constituția României art. 29 alin. 6 și art. 32 alin. 7. Conform alineatelor din articol, statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult. Dat fiind faptul că elevii aparțin diverselor culte, această situație favorizează un anume cult față de celălalt. În concluzie, laboratorul de religie nu reprezintă picturi și simboluri ale toate cultelor recunoscute de către stat. Iar cum elevii înscriși în acest colegiu de stat au credințe din diverse culte și religii, rezultă faptul că laboratorul religios practică prozelitismul. În acest context am solicitat un punct de vedere oficial din partea Inspectoratului Școlar Județean Mureș în vederea informării publicului interesat. Instituția mi-a comunicat un răspuns halucinant prin care se încurcă în calcule și nu corespunde realității. Înainte să tragem concluziile, să analizăm răspunsul.

  • În anul școlar 2017 – 2018, la Colegiul Economic „Transilvania” Tâgu-Mureș, cei 764 de elevi înscriși în clasele IX-XII liceu, respectiv anul I, II, III școală profesională, au declarat că aparțin următoarelor culte religioase: cultul ortodox – 678 elevi (88,74%); alte culte religioase: 86 elevi (11, 25%). Precizăm că numărul elevilor care, în urma solicitărilor scrise ale părinților, nu studiază în acest an școlar disciplina religie este de 55 (0,01%). 

Calculele inspectoratului sunt eronate. Dacă calculăm 764 (elevi) x 7.2%, rezultă 55, nicidecum 0.01%. Dacă calculăm 678 elevi din cultul ortodox + 86 elevi din alte culte religioase + 55 elevi care nu studiază religia, în total rezultă 819 elevi. 819 elevi total – 764 elevi înscriși în clasele IX-XII și anul I, II, III școală profesională, rezultă 55 elevi. Cine sunt aceștia?

Decizia Curții Constituționale prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9, alin. 2 din Legea Învățământului 84/1995 și dispozițiile art. 18, alin. 2 din Legea Educației Naționale 1/2011 sunt neconstituționale. Această decizie este definitivă și general obligatorie. Părinții elevilor minori trebuie să înainteze voința copilului de a participa la ora de religie prin cerere scrisă și nu invers. De ce în acest colegiu  se face excepție de lege și trebuie ca părinții elevilor care nu studiază disciplina religie să solicite în scris în realabil dorința ca copii lor să nu participe, dacă Curtea Constituțională a decis că trebuie să fie invers?

  • Sala de curs la care se face referire este realizată din fondurile administrației publice locale și din bugetul propriu al unității de învățământ. Elevii aparținând altor culte religioase pot participa la orele desfășurate în cadrul bisericilor cărora le aparțin, aducând la finalul fiecărui semestru o adeverință cu notele obținute în cadrul acestor ore, note pe baza cărora se încheie situația elevilor la disciplina religie. Elevii care studiază alt cult religios decât cel ortodox pot participa benevol la ora religie organizată în școală fără a fi evaluați și notați, asigurându-li-se astfel supravegherea în timpul orelor de curs. Precizăm că în acest an școlar, la Colegiul Economic „Transilvania”, nu a existat nicio solicitare scrisă, din partea părinților, pentru organizarea studierii religiei pentru alte culte sau confesiuni. 
  • Trebuie subliniat faptul că acest cabinet are rolul unei săli multifuncționale în care se desfășoară și alte activități cu caracter educativ, cultural sau religios (concursuri de cultură generală, concursuri de recitări, festivaluri de colinde, etc.) la care participă elevii școlii
  • În concluzie, din cele prezentate anterior, considerăm că toți elevii școlii beneficiază de aceleași drepturi, neexistând nicio formă de discriminare de ordin religios.

Dacă sala de curs este realizată din fondurile administrației publice locale și din bugetul propriu al unității de învățământ, oare sursa acestor bugete alocate nu provin din taxele și impozitele cetățenilor care fac parte și din alte culte religioase sau din niciuna decât cea ortodoxă? Dacă pornim de la această premisă, de ce se aplică tirania majorității pictând sala cu simboluri care aparțin doar cultului ortodox într-o unitate de învățământ public de stat? Cum pot participa elevii din alte confesiuni la alte activități cu caracter educativ asistând la ele într-un spațiu pictat cu icoane ortodoxe? Vezi Constituția României art. 29 alin. 2 și art. 32 alin. 7. În Tabelul nominal cu cadrele didactice care a funcționat în anul școlar 2015-2016, în această unitate de învățământ existau doi profesori cu specializări diferite, dar amândouă pentru disciplina Religie. Sunt curios dacă acești doi profesori predau la ore istoria religiilor, diferențele de dogme și ideologii dintre culte și dintre religii, sau predau doar tradițiile, sfinții și canoanele cultului ortodox astfel făcânt prozelitism pe banii statului? Încontinuare Inspectoratul Școlar Județean Mureș susține că nu există nicio formă de discriminare de ordin religios.

Să vedem ce ne spune Legea 489/2006 de la art. 32 până la art. 39 – privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor:

Sectiunea 5 – Învățământul organizat de culte:

Art. 32
(1) În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.
(2) Personalul didactic care predă religia în scolile de stat se numește cu acordul cultului pe care îl reprezintă, în condițiile legii.
(3) În cazul în care un cadru didactic săvârșește abateri grave de la doctrina sau morala cultului, cultul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului individual de muncă.
(4) La cerere, în situația în care conducerea școlii nu poate asigura profesori de religie aparținând cultului din care fac parte elevii, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparțin.

Art. 33
(1) Cultele au dreptul să înființeze și să administreze unități de învățământ pentru pregatirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum și a altor specialiști necesari activității religioase a fiecarui cult, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Fiecare cult este liber să își stabileasca forma, nivelul, numărul și planul de școlarizare pentru instituțiile de învățământ proprii, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 34
(1) Cultele își elaborează planurile și programele de învățământ pentru învățământul teologic preuniversitar și programele pentru predarea religiei. Acestea se avizează de către Ministerul Culturii și Cultelor și se aprobă de către Ministerul Educației și Cercetării.
(2) Pentru învățământul superior, planurile și programele de învățământ se elaborează de instituțiile de învățământ, cu acordul cultului respectiv, și se aprobă de senatele universitare.

Art. 35
(1) Personalul didactic din unitățile de învățământ teologic integrate în învățământul de stat se recunoaște de către Ministerul Educației și Cercetării, în condițiile prevăzute de lege, cu acordul prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase în cauză.
(2) Personalul didactic din unitațile de învățământ teologic neintegrate în învățământul de stat se numește de către organele statutare ale cultelor, în conformitate cu statutele acestora. Personalul didactic care predă religia în școli trebuie să îndeplinească prevederile Legii privind Statutul personalului didactic nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 36
(1) În centrele de plasament organizate de instituțiile publice, particulare sau aparținând cultelor, educația religioasă a copiilor se face conform apartenenței lor religioase.
(2) În centrele de plasament, indiferent de finanțator, educația religioasă a copiilor cărora nu li se cunoaște religia se face doar cu acordul persoanelor stabilite prin actele normative incidente în acest domeniu.

Art. 37 
Salarizarea personalului didactic și administrativ din unitățile de învățământ teologic neintegrate în învățământul de stat se asigură de către culte. La cererea cultelor, statul, prin Ministerul Culturii și Cultelor, poate asigura o contribuție la salariu, proportional, în raport de numărul membrilor acestora.

Art. 38
Echivalarea și recunoasterea diplomelor și a certificatelor de studii teologice obținute în străinătate se fac în condițiile prevăzute de lege.

Art. 39
(1) Cultele recunoscute au dreptul de a înființa și administra forme de învățământ confesional de toate nivelurile, profilurile și specializările, în conditiile legii.
(2) Diplomele pentru absolvenții unităților și instituțiilor de învățământ particular, confesional, organizate de cultele religioase se eliberează potrivit legislației în vigoare.
(3) Statul va susține financiar învățământul confesional, în condițiile legii.
(4) Unitățile de învățământ confesional dispun de autonomie organizatorică și funcțională, potrivit statutelor și canoanelor lor, în concordanță cu prevederile legale ale sistemului național de învățământ.
(5) În învățămâtul confesional se pot înscrie elevi sau studenți, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educației religioase a acestora, corespunzătoare propriei religii sau confesiuni.

Inspectoratul Școlar Județean Mureș: